Anomaliile fetei

Anomalii de ocluzie

Ocluzia este modul în care dinții de sus se întîlnesc cu cei de jos.

Clasa 1:

Clasa I este o relație normală între dintii din lateral de sus de la cani până la primul molar și dinții din lateral de jos de la canin până la primul molar. Cu toate acestea dinții pot fi înghesuiți sau spatiați.

Clasa II:

Clasa a II este în cazul în care primul molar inferior este situat mai posterior (sau mai mult spre partea din spate a gurii) decât primul molar superior. În această relație anormală, dinții de sus din față sunt plasați mult mai anterior decât dinții de jos. Există un aspect convex al profilului, cu o bărbie poziționată spre posterior și cu buza inferioară răsfrântă. Clasa II poate fi determinată de probleme ce presupun creșterea insuficientă a maxilarului inferior, o creștere exagerată a maxilarului superior sau o combinație a celor două. În multe cazuri, problemele sunt moștenite genetic și pot fi agravate de factorii de mediu, cum ar fi suptul degetului. Problemele clasei a II-a sunt tratate prin redirecționarea cresterii, prin aducerea dințiilor de sus, dințiilor de jos și mandibulei în poziția corespunzătoare.

Clasa III:

Clasa III este în cazul în care primul molar inferior este situat prea anterior (sau mai mult spre partea din față a gurii) decât primul molar superior. În această relație anormală, dinții inferiori sunt situați mult mai anterior decât normal față de dinții superiori .Din profil, există un aspect concav, cu o bărbie proeminentă. Anomaliile de clasa a III-a sunt, de obicei din cauza unei creșteri exagerate a maxilarul inferior, creștere insuficientă a maxilarului superior sau o combinație a celor două. Ca și în cazul anomaliilor de clas a II-a, anomaliile de cl a III-a pot fi moștenite genetic.

Anomaliile feței

Anomaliile de ocluzie pot apare în cadrul unui complex canio facial normal sau pot fi expresia unor situații mai complexe, atunci când maxilarele sunt insufiecient sau exagerat de dezvoltate sau au alte probleme de poziționare.

Pentru clasa I

a. Biprotruzia dento-alveolară (pozitionarea mai spre anterior decât nomal atât a maxilarului cât și a mandibulei) este o anomalie la care se indică extracția unor dinți permanenți pentru a putea fi tratata corect.

b. Retruzia dento-alveolară (poziționarea mai spre posterior decât nomal atât a maxilarului cât și a mandibulei) se pretează tratamentului prin expansiune maxilară.

Pentru clasa a II-a

a. Protruzia dentară maxilară. Este o anomalie care, pentru a fi corectată, poate necesita extracții de dinți.

b. Retrognatismul mandibular. În acest caz mandibula nu a crescut suficient, este un caz în care se stimulează creșterea mandibulei prin aparate funcționale la copil sau poate fi rezolvat ortodontic-chirurgical la adult.

c. Protruzia dentară maxilară cu retrognatism mandibular. Este combinația concomitentă a anomaliilor de la punctele a și b. Poate necesita ectracții în scop ortodontic, chirurgie de avansare a mandibulei la adult și stimularea creșterii mandibulare la copil și chiar chirurgia repoziționării maxilarului spre posterior atunci când protruzia este dento-alveolară la maxilar.

Clasa a III-a

a. protruzia dentară mandibulară. Este atunci când dinții de la mandibula sunt situați mult mai anterior față de dinții de la maxilar. Aceasta anomalie poate necesita extracții dentare.

b. prognatismul mandibular. Atunci când mandibula a crescut mai mult decât maxilarul. Pentru corectarea acestei anomalii este necasar tratament ortodontic și chirurgical.